Testarea nutrigenetică şi rolul ei în personalizarea regimului alimentar

0
59

Te-ai gândit vreodată că genele tale (nu cele pe care le dai cu rimel, ci acelea moştenite de la părinţi) îţi pot dicta regimul alimentar pe care ar trebui să îl urmezi pentru a-ţi menţine starea de sănătate?

Nutrigenetica este un domeniu relativ nou care analizează ADN-ul pentru a determina relaţia dintre gene, nutriţie şi sănătate, insuficient exploatat pe la noi, dar cu mare potenţial, mai ales că mulţi ne confruntăm cu kilograme în plus, avem diverse intoleranţe şi predispoziţii spre diverse boli.

Ca să aflăm exact „cu ce se mănâncă” această nutrigenetică, am cerut sfatul nutriţionistului dietetician Flavia Manole, expert în Nutrigenetică şi Nutriţia după Genotip. Iată ce am aflat!

Pentru ce este indicat testul de nutrigenetică

Nutrigenomica este o disciplină nouă care urmăreşte şi studiază relaţia dintre gene, nutriţie şi starea noastră de sănătate. Este evident că fiecare suntem diferiţi, iar răspunsul organismului la diferite alimente este pe măsură. De exemplu, persoanele care suferă de intoleranţă la lactoză suferă adesea de disconfort gastrointestinal după consumarea anumitor alimente lactate, în timp ce altele le pot consuma fără niciun fel de problemă.
Nutrigenetica şi nutrigenomica ne ajută să înţelegem mai bine cum „răspund” genele noastre la diverşi stimuli alimentari (alimente, băuturi şi suplimente utilizate).

Consultul de nutriţie este un serviciu pe care îl putem solicita oricând şi uşor accesibil, dar sfaturile vor putea fi unele generice (conform Ghidurilor disponibile de Nutriţie), însă nu putem afla cu exactitate ce anume spun şi „vor” genele noastre şi este o zicala care sună cam aşa: „Genele noastre sunt cele care încarcă arma, iar modul în care ne alegem stilul de viaţă este cel care apasă pe trăgaci”.

Testarea nutrigenetică se adresează tuturor, iar scopul acestui test este de a furniza informaţii despre modul în care anumite variaţii genetice ne pot afecta metabolismul, necesarul de micro- şi macronutrienţi, precum şi asocierea unor variaţii genetice cu riscul anumitor boli.

Altfel spus, dacă ne ştim predispuşi la anumite afecţiuni, putem să rămânem la acest stadiu de potenţialitate, care se concretizează sau nu în funcţie de stilul de viaţă şi alimentaţie.

Tipuri de teste genetice

Testele genetice sunt de mai multe tipuri:

  • cel mai des folosit este cel de nutrigenetică (analizează metabolismul carbohidraţilor, predispoziţia genetică la îngrăşare, rezistenţa la insulină, predispoziţia la dislipidemii, vitamina D, capacitatea de detoxificare a organsimului, stresul oxidativ, inflamaţia bazală, metabolismul vitaminei B şi homocisteina – risc de infarct şi accident vascular, metabolismul alcoolului şi al cafeinei, predispoziţia la hipertensiune, intoleranţă la lactoză, gluten) ;
  • test genetic care prevede sănătatea metabolică (analizează variaţiile genetice care alterează metabolismul şi duc la creşterea în greutate);
  • test genetic pentru sportivi (analizează potenţialul genetic spre anumite tipuri de sport, recuperarea după exerciţiu, dieta, riscul de leziuni);
  • test genetic pentru nou-născuţi (analizează predispoziţia la surditate indusă de medicamente, intoleranţă la lactoză, intoleranţă la gluten, hematocromatoza tip 1, intoleranţă la fructoză, galactozemia)
  • test genetic care analizează diferite gene corelate cu riscul de cancer.

De asemenea, există teste genetice care oferă informaţii despre eficienţa anumitor tratamente medicamentoase.

Avantajele testelor nutrigenetice

Testarea genetică este o procedură noninvazivă – folosind o probă de salivă sau de sânge, ne sunt analizaţi markerii genetici.La ora actuală, testarea nutrigenetică aduce nutriţia la un grad înalt de precizie şi personalizare.

Astfel, în urma primirii rezultatului, nutriţionistul poate să construiască planul de nutriţie care va avea cel mai bun rezultat pe termen lung, deoarece este creat conform profilului genetic. Adică, vei şti exact dacă o dietă cu conţinut scăzut de carbohidraţi sau conţinut ridicat de proteine te ajută sau nu pe termen lung, dacă lactoza şi/sau glutenul trebuie eliminate sau limitate.