Gastrita: ce alimente sunt recomandate, interviu EXCLUSIV cu medicul Alexandru Popa

0
60

Cu toţii ştim ce înseamnă durerile de stomac, iar cei care au gastrită ştiu cel mai bine câ de greu sunt acestea de suportat. Am stat de vorbă cu Dr. Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice, de la Clinica Smart Nutrition şi am aflat ce e de făcut atunci când ai o astfel de afecţiune.

Gastrita: ce simptome are, cum se pune diagnosticul, cine e afectat

Ce se întâmplă doctore: Ce este, mai exact, gastrita?
Dr. Alexandru Popa:
Gastrita este definită prin modificări ale mucoasei stomacului, din punct de vedere endoscopic (hemoragii subendoteliale, eritem, eroziuni) sau ca inflamaţie a ţesutului gastric, din punct de vedere anatomopatologic.

C.S.Î.D.: Ce simptome are şi cum se diagnostichează?
Dr. A.P.:
Simptomatologia gastritei este variabilă ca intensitate, însă majoritatea pacienţilor care suferă de gastrită acuză durere la nivelul etajului abdominal superior, cu caracter de arsură, apăsare sau senzaţie de plenitudine. Aceasta durere poate fi sau nu ameliorată de ingestia de alimente. Uneori, simptomatologia poate fi completată de greaţă, vărsături sau chiar hemoragie digestivă, în cazul gastritei erozive.
Diagnosticul corect al gastritei se face prin endoscopie digestivă superioară şi prin examen anatomopatologic, în urma prelevării unei biopsii de mucoasă gastrică. Gastrita are o simptomatologie comună cu alte afecţiuni digestive, astfel încât diagnosticul clinic nu este suficient, întrucât pot fi omise şi tratate eronat afecţiuni mai grave (ulcerul gastric sau duodenal, tumorile gastrice).

C.S.Î.D.: Pe cine afectează gastrita?
Dr. A.P.:
Orice persoană poate fi afectată de gastrită, însă prevalenţa acesteia creşte odată cu vârsta. Infecţia cu Helicobacter Pylori este principala cauză de gastrită la tineri, aceasta fiind foarte frecventă şi de obicei nediagnosticată la timp. Odată cu înaintarea în vârstă, apar şi alte posibile cauze de inflamaţie gastrică, printre care se număra consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (pentru afecţiuni articulare, de exemplu), sau deficitul de vitamina B12, care se asociază cu apariţia gastritei atrofice.

Gastrita: cât de importantă este alimentaţia

C.S.Î.D.: În ce fel afectează gastrita alimentaţia zilnică?
Dr.A.P.:
În funcţie de simptomatologie, gastrita afectează în mod variabil alimentaţia zilnică. Cu cât aceasta este mai intensă, cu atât pot apărea mai multe tulburări de comportament alimentar. Dacă de exemplu simptomatologia este ameliorată de consumul de alimente, pacienţii vor tinde să mănânce mai mult sau mai frecvent,crescând aportul caloric zilnic şi astfel câştigând în greutate. Dacă pacienţii au greaţă sau vărsături, aceştia vor avea un aport alimentar insuficient, îşi vor limita cantitatea şi numărul alimentelor consumate, şi vor putea dezvolta diverse deficite de vitamine şi minerale.

C.S.Î.D.: Ce alimente ai voie / nu ai voie să mănânci când suferi de gastrită?
Dr.A.P.:
Alimente recomandate persoanelor cu gastrită: alimente antioxidante: fructe (afine, cireşe, mere), legume (dovlecel, rosii, ardei gras), legume cu frunze verzi (spanac, varză), alimente bogate în flavonoide (mere, ţelină, afine, usturoi, ceapă, ceai), alimente bogate în vitamine B şi în calciu (migdale, fasole, cereale integrale), alimente bogate în proteine (carne slabă, soia, fasole), grăsimi şi uleiuri vegetale (în special uleiul de măsline)
Alimente nerecomandate persoanelor cu gastrită: băuturi iritante ale mucoasei gastrice sau stimulatoare ale secreţiei acide (cafea, alcool, băuturi carbogazoase etc), alimente procesate (mezeluri, crenvurşti, afumături), alimente rafinate (pâine albă, paste, zahăr etc), alimente care conţin acizi graşi trans: (produse de patiserie, prăjituri, biscuiţi, alimente prăjite, margarină etc), alimentele bogate în condimente iritante (piper, boia iute, sare în exces etc)

C.S.Î.D.: În ce mai constă regimul alimentar pentru menţinerea sub control a gastritei?
Dr. A.P.:
Regimul alimentar pentru menţinerea sub control a gastritei trebuie în primul rând să vizeze evitarea alimentelor enumerate mai sus. Se recomandă consumul a 3-5 mese pe zi, cu alimente variate, şi cu porţii moderate. De asemenea, dacă pacientul nu tolerează anumite alimente, altele decât cele nerecomandate, acestea vor fi limitate sau eliminate. În plus, se recomandă adoptarea unui stil de viaţa sănătos, consumul a minim 1.5-2 l apă plată pe zi, activitate fizică zilnică şi evitarea stresului.

C.S.Î.D.: Există alimente periculoase pentru gastrită?
Dr. A.P.:
Alimentele periculoase pentru gastrită sunt: băuturile iritante ale mucoasei gastrice sau care stimuelează secreţia acidă (cafea, alcool, băuturi carbogazoase etc), alimentele rafinate (pâine albă, paste albe, zahăr etc), alimentele ce conţin acizi graşi trans (produse de cofetărie şi patiserie, alimente prăjite, margarină etc) şi alimentele preparate cu condimente iritante (piper, sare în exces, boia iute, curry).

C.S.Î.D.: Alimentaţia tratează sau menţine sub control gastrita?
Dr.A.P.:
Alimentatia poate ţine sub control gastrita, deoarece prin evitarea alimentelor iritante, simptomatologia ar trebui să fie diminuată sau chiar să dispară. Totuşi, alimentaţia nu este suficientă pentru a trata gastrita.
o Dacă există o infecţie cu Helicobacter Pylori, atunci trebuie urmat un tratament cu antibiotic pentru eradicarea acesteia;
o Dacă există o gastrită atrofică secundară unui deficit de vitamina B12, atunci trebuie suplimentat acest microelement;
o În cazul unei gastrite secundare consumului de antiinflamatoare, atunci tratamentul ar trebui reevaluat, şi eliminate / înlocuite anumite medicamente.
Prin urmare, abordarea gastritei este diferită, în funcţie de cauză, regimul alimentar fiind necesar, dar de multe ori nu suficient, pentru a trata această afecţiune.

C.S.Î.D.: Ce recomandaţi pacienţilor care au gastrită şi care vor să ţină ”dietă”?
Dr. A.P.:
Pacienţilor cu gastrită care vor să ţină o dietă pentru scăderea în greutate le recomand să urmeze un regim alimentar nu foarte restrictiv, bogat în legume şi în proteine. Regimul pentru gastrită este un regim de stil de viaţă sănătos, alimentele nerecomandate nefiind oricum incluse într-un regim de slăbit şi de îmbunătăţire a stilului de viaţă. Bineînţeles, pot fi anumite alimente pe care aceştia să nu le tolereze, însă acestea vor fi evitate sau preparate diferit, în funcţie de specificul fiecăruia (de exemplu, dacă cineva nu tolerează legumele crude, atunci le va putea consuma fierte, sub formă de piure sau pe gratăr etc).

C.S.Î.D.: Ce nu le recomandaţi pacienţilor cu gastrită?
Dr. A.P.:
Pacienţilor cu gastrită nu le recomand să aibă o abordare „pasivă” asupra afecţiunii. Dacă simptomatologia nu se ameliorează repede sau dacă este repetitivă, atunci ar trebui să consulte un medic gastroenterolog, deoarece pot avea anumite afecţiuni mai grave, care pot rămâne netratate şi în timp pot duce la complicaţii mai grave. De asemenea, nu le recomand consumul alimentelor enumerate mai sus sau adoptarea unui stil de viaţă sedentar sau dezordonat.