Alergia la medicamente: simptome, cauze, tratament

0
80

Ce este alergia la medicamente

Urticaria, iritaţiile pielii, dificultăţile respiratorii şi febra se numără printre principalele simptome ale alergiei la medicamente, o afecţiune mai rar întâlnită, dar care poate avea consecinţe severe.

Alergia la medicamente are loc atunci când sistemul imunitar reacţionează exagerat la o anumită substanţă dintr-un medicament şi, mai rar, din anumite suplimente alimentare sau remedii din plante.

În cazurile severe, reacţia alergică poate duce la anafilaxie (şoc anafilactic), o reacţie sistemică severă, potenţial fatală. Deşi cauza alergiei la medicamente nu este complet cunoscută, este posibil ca alte alergii, precum alergia alimentară sau rinita alergică, anumite infecţii sau moştenirea genetică să crească riscul de apariţie a acestei afecţiuni.

Cuprins
Ce este alergia la medicamente
Alergia la medicamente: simptome
Alergia la medicamente: cauze şi factori de risc
Alergia la medicamente: diagnostic
Alergia la medicamente: tratament

sus

Alergia la medicamente: simptome

Simptomele alergiei la medicamente nu sunt întotdeauna evidente. Uneori, acestea sunt atât de subtile încât pot fi uşor trecute cu vederea, cum ar fi, de exemplu, o iritaţie minoră şi trecătoare a pielii. Alte simptome ce pot masca alergia la medicamente sunt:

  • Urticaria
  • Mâncărimea pielii
  • Umflarea nodulilor limfatici
  • Febra crescută
  • Wheezing (respiraţia şuierătoare)
  • Rinoree (secreţii nazale abundente)
  • Mâncărimi oculare şi lăcrimare abundentă

Alteori însă pot apărea reacţii alergice severe, specifice şocului anafilactic, la câteva minute sau chiar după 12 ore de la ingestia medicamentului respectiv. Aceste manifestări includ:

  • Tulburări de ritm cardiac
  • Dificultăţi respiratorii
  • Umflarea limbii sau/şi a gâtului
  • Greaţă, vărsături şi crampe abdominale
  • Diaree
  • Hipotensiune arterială
  • Ameţeală
  • Pierderea cunoştinţei

Astfel de simptome apar de regulă în urma folosirii unor medicamente precum morfina, aspirina, chimioterapice sau a unor substanţe de contrast utilizate în examinările CT. Anafilaxia poate fi fatală dacă nu se iau măsuri imediate! Dacă prezentaţi unul sau mai multe dintre simptomele prezentate mai sus, adresaţi-vă de urgenţă medicului!

sus

Alergia la medicamente: cauze şi factori de risc

Sistemul imunitar are un rol foarte important – acesta protejează organismul de virusuri, bacterii, paraziţi, fungi şi alte substanţe periculoase. În cazul alergiei la medicamente, sistemul imunitar confundă un anumit medicament cu astfel de „invadatori” şi, ca răspuns la această ameninţare, el începe să producă anticorpi, adică proteine speciale programate să atace substanţa considerată periculoasă, în cazul de faţă – medicamentul. În consecinţă, apare inflamaţia, ceea ce duce la simptomele descrise mai sus – iritaţii, febră, tulburări respiratorii etc. Alergia poate surveni la prima administrare a acelui medicament, dar este posibilă apariţia simptomelor şi mai târziu, după multiple administrări.

Printre medicamentele cu cel mai ridicat potenţial alergen se numără:

  • Antibioticele (în special penicilina şi sulfametoxazol/trimetoprim)
  • Aspirina
  • Antiinflamatoarele nonsteroidiene (ibuprofen)
  • Anticonvulsivantele (carbamazepina şi lamotrigina)
  • Chimioterapicele (paclitaxel, docetaxel, procarbazina)
  • Medicamentele utilizate în tratamentul anumitor boli autoimune (cum sunt cele pentru artrita reumatoidă)

Anumite categorii de persoane sunt însă mai expuse riscului de alergie la medicamente. Iată câţiva dintre factorii de risc ce pot favoriza apariţia alergiei la medicamente:

  • Istoricul medical de alergii (alergie la anumite alimente, febra fânului)
  • Istoricul familial sau personal de alergie la medicamente
  • Expunerea sau utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente, în doze crescute
  • Anumite afecţiuni – infecţia cu HIV sau cu virusul Epstein-Barr

sus

Alergia la medicamente: diagnostic

Este foarte important ca diagnosticul de alergie la medicamente să se bazeze pe rezultate pozitive la anumite teste specifice, deoarece s-a constatat că deseori această afecţiune este greşit diagnosticată, existând şi alte probleme de sănătate care se manifestă similar.

De aceea, examenul clinic – care constă în examinarea fizică a pacientului, adresarea unor întrebări specifice legate de simptome, medicamente utilizate etc. – este un prim pas în diagnosticarea corectă a alergiei la medicamente.

De asemenea, medicul poate solicita efectuarea unor teste cutanate – se administrează cutanat (pe piele) mici cantităţi din substanţa suspectată, iar medicul alergolog observă reacţia organismului. Dacă apar simptome specifice alergiei, deci testul este pozitiv, se consideră confirmat diagnosticul de alergie la medicamente. Cu toate acestea, dacă testul este negativ, nu înseamnă neapărat că persoana respectivă nu are alergie la medicamente, ci doar că substanţa testată nu este cea care provoacă reacţiile alergice.

Testele de sânge pot fi, de asemenea, recomandate pentru a exclude existenţa altor afecţiuni ce pot prezenta simptome similare alergiei la medicamente.

sus

Alergia la medicamente: tratament

Tratamentul alergiei la medicamente diferă în funcţie de gravitatea simptomelor. În cazul în care un anumit medicament provoacă reacţii severe, chiar anafilaxie, este necesară evitarea acelei substanţe şi înlocuirea ei, dacă este posibil, cu un medicament cu acţiune similară, dar care nu are potenţial alergen. Pacienţii cu anafilaxie trebuie trataţi urgent cu epinefrină, substanţă care reglează ritmul cardiac şi tensiunea arterială.

Dacă simptomele alergiei sunt uşoare, este posibil ca medicul să recomande înlocuirea medicamentului respectiv sau utilizarea unor medicamente adjuvante, care blochează răspunsul sistemului imun şi ameliorează manifestările, cum ar fi antihistaminicele, corticosteroizii, bronhodilatatoarele – sub formă de pilule, picături de ochi, creme, spray-uri nazale, injecţii, nebulizator etc.

De asemenea, poate fi luată în calcul strategia desensibilizării sistemului imun la o anumită substanţă. Astfel, medicul administrează gradual doze mici dintr-un medicament alergen, în condiţii controlate, pentru ca organismul pacientului să accepte treptat substanţa respectivă.

Dacă suferiţi de alergie la medicamente, asiguraţi-vă că această informaţie este menţionată în dosarul medical şi aduceţi la cunoştinţa medicului acest aspect. De asemenea, este utilă purtarea unei brăţări speciale gravată cu textul „sunt alergic la…”, astfel încât, în situaţii de urgenţă, când nu puteţi comunica personalului medical această informaţie, ea să fie vizibilă şi să se asigure astfel un tratament corespunzător şi lipsit de reacţii adverse.

Autor: Paula Rotaru

Surse: acaai.org, healthline.com, mayoclinic.org